In franceză !
Sammy : Astăzi primim un grup de Cercetași din Fontenay-aux-Roses (o comună din suburbia
Parisului, ndlt) : vă las să va prezentați, fiecare la rând.
Félix : Felix mă cheamă, am 20 de ani, fac parte din rândul Cercetașilor de acum 8-9 ani.
Philippine : Sunt Philippine, am 21 de ani și sunt la Cercetași de acum 5-6 ani.
Suzanne : Mă cheamă Suzanne, am 20 de ani, sunt studentă și sunt Cercetașă de când sunt mică.
Claire : Claire, 20 de ani, la Cercetași de acum 10-12 ani.
Sammy : Pentru voi, ce este un Cercetaș ?
Félix : Putem vorbi despre idei, sau despre aparența: cămașa, eșarfa, pălăria, cuțitul, etc… dar cel mai important este modul de viață, valorile pe care le purtăm ca Cercetași. Este un fel de mare teren de joc, […] este deschis, fiecare își poate găsi ce îl place lui. […]
Philippine : O dimensiune importantă, la Cercetași, este șă-i ajutăm pe ceilalți, să fim tot timpul
pregătiți : este deviza noastră. Este și faptul de a învăța să trăim în natură, de a fi aproape de natură. În mai multe aspecte din viața ta, îți dai seamă că experiența ta ca Cercetaș îți este de folos.
Suzanne : De când suntem mici, învățăm să trăim împreună, într-un mod comunitar, fiind acompaniați de către alți tineri mai mari. Într-un fel, redirecționăm ce învățăm. Dobândim autonomie pe măsură ce creștem, proiectele se dezvoltă și iau amploare. Am reușit să realizăm proiectul în România datorită mișcării Cercetășiei, care ne susține […]. A fi cercetaș devine un lucru prioritar în viața noastră, devine foarte important. Când ai primit mult, bineînțeles că vrei să transmiți și tu la fel celorlalți.
Claire : Faptul de a trăi împreună, a primi cunoștinșe noi prin taberele pe care le facem când suntem copii, devine forța grupului. În loc de a acționa individual, acționăm cu grup.
Sammy : Puteți povesti un moment plăcut special din viața voastră de Cercetași, o acțiune pe care ați realizat-o și care a fost importantă pentru voi ?
Félix : După mine, ar trebui mai întâi să re-explicăm toate categoriile[…] : de la 8 la 11 ani ne chemăm Louveteaux-Jeannettes (adică Lupișor în România, ndlt) ; de la 12 la 14 ani suntem Scouts et Guides (Temerari în România) ; și de la 14 la 17 ani Pionniers Caravelles (Exploratori) […] Ceea ce mi-a plăcut a fost să fiu, de fiecare dată, cel mai mic, care se inspiră de cei mai mari. După trei ani, ești cel mai mare din categoria ta, și îi ajuți pe ceilalți, iar anul următor ești cel mai mic din nou (din categoria ta). În acești ani, mi-a plăcut foarte mult și fiu ajutat, și în același timp să-i ajut pe cei mai tineri, pentru că așa m-am simțit mare.
Philippine : În cadrul primei noastre tabere, […] am fost într-un sat mic numit Burdignes, între Lyon și Valence (două orașe din Sud-Estul Franței, ndlt). Proiectul nostru o fost să dăm o mână de ajutor pentru a organiza ziua anuală a satului. Ceea ce mi-a plăcut foarte mult a fost că prin acțiunea noastră, am întâlnit persoane foarte interesante […] : mai mulți agricultori, un domn care și-a construit casa cu materiale ecologice, oameni atașați de satul lor, despre care vorbeau cu pasiune. Toți erau interesanți […]. Tabăra este oportunitatea să întâlnești și să vorbești cu oameni diferiți.
Claire : Anul trecut, am plecat într-o fermă de reinserție socială. Ce ne-a marcat a fost că a trebuit să vorbim, să ne întâlnim și să trăim în fiecare zi cu oamenii care au avut un trecut dificil. A fost o experiență foarte bogată, […] ne-a făcut să ieșim din lumea noastră, din zona noastră de confort.
Suzanne : Avem oportunitatea să organizăm tabere în străinătate. Să dezvoltăm proiecte la o scară mare, să ne ocupăm noi de totul de la început până la sfârșit, să câștigăm finanțări pentru proiect pe întreaga durată a anului, […] asta ne motivează. […] Atunci am plecat în tabără timp de 2 săptămâni în Danemarca, a fost acolo o mare adunare a mișcării Cercetașilor care se cheamă “Jamboree”.[…] A fost o oportunitate de a descoperi alte moduri de a vedea lucrurile și bineînțeles de a pleca în străinătate.
Sammy : Ați plecat din Paris și ați ajuns până în România, în orașul nostru Iași. Ne puteți povesti parcursul vostru pană la noi ?
Claire : În echipă suntem companioni, suntem majori și dezvoltăm un proiect care se cheamă „solidar în străinătate”. Alegem o asociație cu care vom înființa un parteneriat, și căreia îi vom da „forța noastră de muncă” pentru a fi utili în proiectele asociației. Ne interesează problema socială și problema mediului. Am mai avut oportunitatea, în Franța, de a colabora cu Crucea Roșie și Emmaus în Franța. Am căutat ceva echivalent în România, un proiect în care puteam să fim utili în această țară, și am fost foarte interesați de proiectele dezvoltate de către Emmaus Iași.
Philippine : Având un proiect atât social cât și de mediu, ne-am decis să folosim trenul, ca să fim coerenți cu valorile noastre. Face parte de proiectul nostru. Am decis să plecăm timp de o lună […]. Durează 30 de ore la dus, 30 de ore la întoarcere. Descoperim țara altfel. Cu avionul, este rapid, iar cu trenul care merge la 50 km de oră, este o experiență ! Este frumos, avem timp să privim peisajul.
Claire : Traseul a fost : Frankfurt, Viena, Budapesta, Brașov cu trenul și Brașov-Iași cu autobuzul.
Sammy : Ne puteți spune impresiile despre șederea voastră, adică cele două săptămâni petrecute la Iași ?
Félix : Multă bunătate din partea oamenilor, am fost foarte bine primiți tot timpul, lumea s-a preocupat de confortul nostru, aproape am putea spune „prea mult”, nu există limite la gentilețe. Eram așteptați peste tot, noi am ajuns cu cortul și hainele noastre murdare. Ne place să ne descurcăm, să întâlnim oameni, să cunoaștem pe cei de la Emmaus, să fim primiți cu brațele deschise și zâmbete […].
Philippine : Aș vorbi de comunicare : niciunul dintre noi nu vorbește română. […] Ne-au primit cu brațele deschise, […] fiecare dintre ei a făcut tot ce este posibil ca să ne putem înțelege […].
Suzanne : Este nevoie de puțin ca să creăm legături. Leïla ne-a zis că prin acțiune se construiesc legături, și asta e adevărat. […] La începutul săptămânii, am gătit o masă pentru toate lumea de la Popești. De atunci, am reușit să intrăm în grupul lor. Nu mai eram străini, […]. Când am jucat cărți cu ei, au fost încântați.
Claire : Sistemul Emmaus Iași, foarte virtuos, se observă pe mai multe nivele. În primul rând uman și apoi prin legăturile diverse care există între Emmaus Iași, Popești și Belvedere. La Popești, există un magazin în sat, și asta îl dinamizează […]. La Iași, sursa reală de venituri provine din magazin. La Belvedere, sunt cartofi, vinete, etc, care sunt culese și vândute la un restaurant, sau care sunt gătite pentru comunitatea Emmaus. Am descoperit acest cerc virtuos. Ne-a plăcut foarte mult să ne simțim incluși în acest cerc, am participat la mai multe activități diferite, am “gustat” din toate lanțurile legăturii. A fost mai greu la început la Popești. Odată ce și-au dat seama că suntem acolo pentru a trăi și a lucra împreună cu ei, a fost bine.
Philippine : Am avut oportunitatea să participăm la mai multe acțiuni diferite, pe mai multe nivele.
Suzanne : A fost și în funcție de nevoi ! La început, au fost momente în care nu știam ce să facem, dar a fost o politețe din partea lor, pentru că n-au au vrut să obosim. […]
Félix : Sunt oameni foarte motivați, fac multe lucruri, și asta ne motivează și pe noi. Sperăm că am reușit să aducem și noi energia noastră, motivația noastră. N-am simțit niciodată că suntem prea mult, în plus.
Sammy : Cum se deruleaza șederea voastră în România, în continuare? Mai stați încă două săptămâni, așa e ?
Philippine : Mai stăm încă o săptămână ca voluntari : ne vom alătura unei alte asociații la Cluj-Napoca, cu care vom baliza și amenaja drumurile de drumeție, pentru a valoriza mediul în jurul orașului. După aceea, vom vizita România, timp de patru zile […]. Apoi, ne întoarcem în Franța cu trenul. După întoarcere, în cadrul mișcării Cercetașilor, vom vorbi despre proiectul nostru, vom aduce mărturii, etc, timp de 6 luni. Vom realiza un film, pentru a arată ceea ce am trăit în România cât și funcționarea asociațiilor cu care am colaborat.
Félix : Mi-a plăcut foarte mult echilibrul pe care l-am avut, între oamenii care vorbeau franceză, care ne liniștea, și în același să nu fim prea mult în zona noastră de confort obișnuită. […]. Mulțumim foarte mult la toate lumea de aici, sunt oameni superbi și inspiratori. Florin și Gelu ne-au povestit parcursurile lor, am fost foarte emoționați. Ca multă altă lumea de aici, sunt oameni de treabă.
Suzanne : Teodora, pe care am văzut-o la Popești, lucrează la Emmaus Pantin, în Nordul orașului Paris. Asta poate să ne facă o legătură între Iași și noi la Paris. Cu siguranță o vom vizita.
Claire : În plus, este Emmaus care l-a creat, între alții, pe Gelu, dar, în același timp Gelu a creat
Emmaus Iași.