Portretul lunii : Iman, studentă activă alături de Emmaus Iași (dec. 2020)

În această lună, puteți descoperi mărturia lui Iman, studentă la facultate de medicină din Iași și implicată de mai mulți ani alături de Emmaus, în cadrul programul stradal Prânzul de Noapte.

Bună, poți să te prezinți puțin ?

Sunt HELMY REZK HANNA Iman Lisa, sunt aici în România pentru că sunt studentă la medicină generală. Sunt în anul 5 la Universitate de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași. Sunt aici din 2016.

Cum ai cunoscut Emmaus Iași ?

În 2017, am fost aleasă președinte al polului umanitar al asociației studenților francofoni. În cadrul acestei responsabilități, mi-am dorit să iau legătura cu asociațiile locale pentru a organiza, împreună cu ele, distribuirea de hrană pe stradă. În primul rând, am contactat Institutul Francez, care m-a orientat spre Emmaus Iași, spunându-mi că este o asociație foarte activă și recunoscută în raza orașului. Atunci am luat legătura cu Emmaus, și asta a fost începutul unei colaborări de lungă durată.

Am aflat despre Emmaus în Franța, dar nu eram nici membru activ nici voluntar atunci. Totul a început în România.

Spune-ne mai mult despre această implicare alături de Emmaus Iași?

Am avut oportunitatea să mă implic alături de fundația Emmaus de acum 4 ani. Prima dată, ca șef al polului umanitar al Corporației Medicală din Iași (CMI), care, mai târziu, s-a chemat AMSFI. În acest cadru, am organizat împreuna distribuiri pe stradă, care completau traseele frecvente deja organizate de Emmaus. Distribuiri de haine, de hrană caldă, de Crăciun sau de Paște : am distribuit o sută de mese și de haine, implicând studenți din medii diferite, și conștientizând astfel comunitatea studențească despre condițiile dificile ale unei părți a populației orașului.

Apoi, am părăsit asociația, și am participat la traseele de maraude ca voluntară independentă. Eram atunci în anul 4, și am sprijinit oamenii străzii cu îngrijirii medicale de prim-ajutor, când era necesar (răni infectate adânc, arsuri…).

Nu mai ești membru al AMSFI-ului, dar este o succesiune acolo, nu ? Cum merge transmiterea acțiunilor către membrii noi ?

Este o succesiune, desigur ! Este o mare plăcere să văd studenți voluntari și cu atâta bunăvoință. Ca șef al polului umanitar timp de doi ani, am avut oportunitatea să implic mulți studenți în evenimentele pe care le organizam. Mi se pare că transmiterea acțiunilor a început de atunci. După ce, am transmis rolul de șef de pol la o colegă de a mea, membru al polului și ea, am rămas totuși disponibilă pentru o mână de ajutor și sfaturi.

Toți foștii membri ai polului, precum și eu, încercăm să propunem idei de evenimente, să transmitem contactele asociațiilor și ale persoanelor cu care am mai organizat evenimente, ca să ușurăm legătura între studenți și asociații.

Povestește-ne o anecdotă ?

Aș avea atât de multe anecdote de povestit ! Când am început voluntariatul în cadrul polului umanitar, a trebuit să facem față la mici mizerii de ultimul moment, ceea ce, privind în retrospectivă, ne face încă să râdem. De exemplu, când a trebuit, cu câteva ore înainte de Crăciun, pentru copiii de la spitalul Sfânta Maria, să găsim pe cineva care să fie Moș Crăciun, și când i-am încropit un costum repede repede. O altă dată, am amestecat cadourile din greșeală, și am oferit un topor de lemn unei fetițe de 4 ani, în loc de o păpușă… râzând, ea a început să „taie” pe toată lumea. Îmi amintesc multe lucruri amuzante de la evenimentele pe care le-am organizat.

Chiar acum, când sunt pe traseele stradale și văd că oamenii pe care îi ajutăm mă recunosc, sunt foarte mulțumită.

Un alt lucru care m-a impresionat cu adevărat a fost primirea pe care am avut-o pentru strângerea de fonduri, pe care am creat-o cu polul meu, pentru Crăciun 2018. Am colectat în jur de 1500 €, și am fost marcată să constat cât de mulți studenți, familiile lor, colegii noștri din România și din Franța s-au implicat în acțiunile noastre. O să rămână o amintire importantă pentru mine.

Ce-ți place când te implici alături de cei mai nevoiași ? De ce te implici ?

Cred că este faptul că mă simt utilă, și că dăruiesc. Am învățat cu adevărat sensul altruismului și al perseverenței. Acțiunea umanitară mi-a adus întotdeauna multe lucruri bune. M-a făcut să întâlnesc persoane noi, să descopăr experiențe de viață, să mă implic în cauze importante pentru mine. Este foarte plăcut, primim atât de mult când dăruim. Este ceea ce mi-aș dori să fac, atâta timp cât este posibil.

Ți se pare că această implicare personală o să aibă un impact asupra muncii tale ca medic ?

Când am devenit șefa polului umanitar, nu mă gândeam că o să mă afecteze atât de mult, în sensul pozitiv bineînțeles. Desigur că o să aibă un impact asupra muncii mele ca medic. Mi-aș dori să merg în continuare pe partea umanitară, la o scară mai mare, dacă mi se oferă posibilitatea. Chiar contează pentru mine, și după câtva timp aș dori să-mi înființez propria asociație.

După facultatea, ce vrei să faci ?

Voi termina facultatea în 2022, și până atunci o să mă implic în continuare alături de fundație. Nu mă gândesc să opresc activitatea asociativă, face parte de mine acum. Încă nu am stabilit proiectele mele de viitor. Aș vrea să exersez o specialitate cerută în cadrul acțiunilor umanitare internaționale.Continui să învăț în fiecare zi în cadrul cursurilor mele și în viața mea personală, și ramân deschisă la orice oportunitate care mi s-ar putea oferi !

Mulțumim Iman pentru mărturia ta și implicarea ta !